Insuficiență cardiacă

Ce este?

Este un sindrom complex în care inima slăbește și activitatea sa devine inadecvată pentru organism.

În cazul în care se dezvoltă leziuni ireversibile ale inimii, inima și întregul sistem cardiovascular se adaptează prin mecanisme compensatorii. În cazul în care și aceste eforturi eșuează, apare insuficiența cardiacă cronică. Fără o rezervă funcțională adecvată, inima devine destabilizată și nu poate răspunde eficient la solicitările metabolice ale organelor. Astfel de destabilizări pot afecta funcția reziduală a inimii și pot agrava și mai mult situația.

În ciuda progreselor recente în înțelegerea mecanismelor fiziopatologice și a dezvoltării de noi strategii terapeutice, prognosticul insuficienței cardiace cronice este comparabil cu cel al neoplasmelor maligne, iar mortalitatea rămâne ridicată.

Cu toate acestea, dacă este tratată și controlată într-un stadiu incipient, boala poate prezenta rezultate terapeutice satisfăcătoare.

Cauze și factori de risc

Insuficiența cardiacă cronică este o problemă de sănătate publică în creștere: afectează 1-2% din populația din țările occidentale și are încă o rată de mortalitate ridicată, în ciuda progreselor înregistrate în înțelegerea cauzelor și în dezvoltarea de noi tratamente.

  • atac de cord anterior;
  • efecte toxice;
  • complicații infecțioase;
  • reacții adverse la medicamente.

Uneori, insuficiența cardiacă este cauzată de faptul că valvele își pierd integritatea anatomică sau devin excesiv de înguste și insuficiente.

Care sunt simptomele?

  • slăbiciune (astenie);
  • scăderea diurezei (oligurie) și nevoia de a urina mai des noaptea (nicturie);
  • acumularea de lichide în tot corpul (edem);
  • palpitații (aritmii);
  • dificultăți de respirație (dispnee);
  • nevoia de perne suplimentare pentru a dormi (ortopnee).

Cum se diagnostichează?

Examinări recomandate

Cum se tratează?

Program care combină medicația cu modificări ale stilului de viață și ale obiceiurilor.

Administrarea de medicamente pentru

  • eliminarea excesului de lichid care se acumulează în plămâni și care provoacă umflarea picioarelor;
  • îmbunătățirea circulației sângelui prin dilatarea arterelor cu reducerea ulterioară a încărcăturii cardiace;
  • îmbunătățirea capacității de pompare cardiacă;
  • prevenirea ritmului cardiac anormal sau a bătăilor neregulate ale inimii;
  • prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Se recomandă să se consume cât mai puțină sare, deoarece poate provoca retenție de lichide. Se recomandă alimente fără sodiu sau cu conținut scăzut de sodiu și cântărirea regulată. Creșterea rapidă în greutate poate indica retenția de lichide în organism. În acest caz este recomandată examinarea de către un cardiolog.

Cauzele decompensării pot fi rareori rezolvate. Prin urmare, prevenția rămâne cea mai bună strategie și include:

  • monitorizarea tensiunii arteriale
  • controlul și tratamentul bolilor coronariene și reumatice ale inimii;
  • corectarea defectelor valvulare;
  • controlul factorilor de risc (de exemplu, fumatul sau consumul de alcool);
  • stimularea activității fizice.

În cazul unor leziuni ireversibile, devine importantă conservarea părții sănătoase a inimii prin menținerea funcțională cât mai mult timp posibil și evitarea stresului funcțional excesiv.

La pacienții cu insuficiență cardiacă cronică refractară, transplantul de inimă este în prezent singura opțiune care poate îmbunătăți semnificativ prognosticul pe termen lung. În cazul în care pacienții obișnuiți nu sunt potriviți pentru transplant, pot fi utilizate soluții alternative, de la caz la caz: farmacoterapie, intervenție chirurgicală sau chiar ultrafiltrare, un tratament pentru eliminarea excesului de lichid la pacienții cu insuficiență cardiacă care au dezvoltat rezistență la diuretice.

Citiți mai multCitiți mai puțin

Proceduri recomandate

Doriți să primți un tratament?

Contactați-ne și ne vom ocupa de dvs.