Sindromul de burnout: ce este și cum poate fi prevenit

Termenul burnout a fost utilizat pentru prima oară în anii 1970 referitor la așa-numitele profesii de ajutor, adică asistente medicale, medici, profesori, asistenți sociali, educatori, polițiști și pompieri. Prin natura lor, aceste profesii au fost identificate inițial ca fiind cele mai expuse la emoții intense frecvente.

Cu toate acestea, de atunci conceptul de burnout s-a extins către toate domeniile de activitate unde există condiții de tensiune și presiune.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește burnoutul ca fenomenul ocupațional cauzat de stresul cronic gestionat prost. În 2019 a fost recunoscut ca sindrom. Din acest motiv, burnoutul este legat de o stare stresantă prelungită.

Stresul este o stare fiziologică a corpului. Stresul sănătos se definește ca eustres, sau starea ce ajută o persoană să își mobilizeze resursele pentru a rezolva o problemă. Cu toate acestea, dacă o situație tensionată persistă în timp, riscă să se transforme în distres, ce duce la epuizarea resurselor persoanei, așa cum ni s-a întâmplat multor dintre noi în lunile recente când am lucrat de la distanță din cauza COVID-19.

Dacă, în condiții normale, burnoutul este legat în general de perceperea unui dezechilibru între cerințele profesionale & nevoile și resursele disponibile, în prezent există doi factori ce influențează fenomenul burnoutului provocat de lucrul de la distanță:

• incapacitatea sau imposibilitatea de deconectare de la muncă;
• incapacitatea sau imposibilitatea de a avea un program de lucru exact, ca la birou.

Cu alte cuvinte, imposibilitatea de deconectare în timp ce păstrăm un spațiu personal.

Ca un bec ce nu se stinge niciodată, pe termen lung o persoană poate suferi de epuizare, din cauza investiției prea mari de energie și resurse.

Cifrele vorbesc de la sine: conform cercetărilor recente, o zi de lucru la distanță obișnuită durează cu 1-3 ore mai mult. Aveți mai multe ședințe (virtuale, desigur), puteți fi contactat în afara orelor de program, la telefon sau prin e-mail.

Rezultatul? 2 din 3 persoane active, sau 69%, suferă de burnout, cu 20% mai mult decât în lunile precedente carantinei.

La debutul sindromului de burnout există câțiva factori ce pot juca un rol important și, din acest motiv, vă expun unui risc ridicat, precum:

• factori sociali și personali (nivel socio-economic, stil de viață, sprijinul familiei sau prietenilor, capacitatea de a tolera stresul, etc.);
• factori legați de tipul de activitate (activități bazate pe crearea de relații, precum spitale, școli, etc.);
• factori organizaționali (remunerație redusă, condiții de mediu nefavorabile, ture stresante, rutine birocratice, etc.).

Primele simptome, frecvent subestimate, sunt:

• insomnie;
• cefalee;
• dureri de stomac;
• dificultăți în recuperarea energiei.

Acestea se manifestă progresiv ca:

• epuizare fizică și mintală, ce constă în senzația de secătuire și lipsă de energie;
• interes redus față de întrebări legate de serviciu;
• sentimentul de inadecvare personală.

Persoana afectată de burnout poate manifesta simptome precum neliniște, oboseală, apatie, nervozitate, tahicardie, greață, depresie, vinovăție, sentimentul de eșec, mânie, indiferență, negativism, izolare, cinism.

Un proces pas cu pas

Sindromul de burnout nu se manifestă aproape niciodată dintr-o dată, ci trece printr-o serie de etape, în care cele trei caracteristici principale (adică scăderea energiei psihofizice, scăderea interesului și a motivației față de muncă, reducerea performanțelor profesionale) se accentuează treptat.

Mai precis, există 4 etape ale burnoutului:

• etapa unui entuziasm idealist, în care persoana este puternic motivată să muncească.
• etapa de stagnare, când persoana continuă să muncească dar își dă seama că munca nu îi satisface pe deplin nevoile.
• etapa de frustrare, unde persoana începe să creadă că nu îi mai poate ajuta pe ceilalți.
• etapa de dezangajare, când persoana se poate gândi să își părăsească locul de muncă sau nu mai investește în acesta.

Pentru a evita riscul de burnout este important să avem reguli, în special:

• organizarea și definirea programului de lucru: stabilirea momentului de începere și de terminare a zilei de lucru, calcularea unui interval adecvat pentru pauza de prânz. Înainte și după orele de program nu trebuie să răspundeți la telefonul mobil, nu trebuie să vă consultați căsuța de e-mail nici să scrieți e-mailuri, să utilizați computerul, nici dispozitivele pe care le utilizați când lucrați;
• stabiliți-vă obiective rezonabile, fără să aveți așteptări exagerate de la dvs. înșivă;
• definiți o listă de priorități în funcție de activitățile și proiectele pe care le aveți de efectuat;
• lucrați într-un mediu sau un spațiu definit, pentru a putea schimba locul înaintea și după orele de program;
• nu uitați să ieșiți și să vă luați timp pentru a schimba aerul și a respira. De asemenea, dedicați câteva minute unei activități fizice, de preferat afară;
• faceți-vă timp să vă odihniți și să realizați activitățile și hobby-urile preferate.

Mai mult, dacă recunoașteți mai multe simptome ale burnoutului, nu ar trebui să ezitați să discutați mai întâi despre acesta cu colegii dvs., care s-ar putea confrunta cu aceleași dificultăți, sau cu angajatorul. Dacă starea de rău se accentuează sau persistă este mai bine să contactați un specialist, precum un psiholog, pentru ajutor.