Ce este tulburarea de anxietate generalizată (GAD)?

În unele ocazii, este perfect normal să ne simțim anxioși și să experimentăm ocazional un sentiment de anxietate: să simțim o teamă ușoară și agitație înainte de a ne confrunta cu un examen școlar sau universitar, un interviu de angajare, un examen medical, alegeri majore de viață, cum ar fi căsătoria sau nașterea unui copil, decizia de a cumpăra prima casă sau alte alegeri importante care vor afecta viitorul cuiva. Dar atunci când teama de orice eveniment ne afectează grav viața și durează mai mult de 6 luni, ar putea fi potrivit să solicităm sfaturi de specialitate.

Acestea sunt câteva simptome care, dacă apar în mod repetat și pentru perioade prelungite, ar trebui să vă avertizeze:

1. tulburări de somn: insomnia, dificultatea de a adormi, somnul deranjat de coșmaruri, treziri frecvente sau, invers, există o tendință de a dormi mai mult decât ar trebui (atât în timpul zilei, cât și seara). Există o neregularitate în ritmul somn-trezire;
2. gânduri negative recurente: griji recurente și excesive cu privire la viitor (ruminare), incapacitatea de a se gândi la orice altceva, mintea întotdeauna cade pe aceleași teme/amintiri, mai ales seara;
3. frică și evitare: există o teamă de a nu putea face față situațiilor, de a fi copleșit de anxietate și de a avea mari dificultăți în a face față rutinei zilnice. De-a lungul timpului, cineva poate asista la adoptarea unor comportamente de evitare care duc la renunțarea la o serie de angajamente sau situații în care cineva ar putea prezenta simptome de anxietate, cum ar fi mersul la serviciu sau la școală, participarea la evenimente sau acceptarea invitațiilor (avertizând în prealabil că nu va merge), onorarea programărilor;
4. oboseală: există un sentiment de oboseală excepțională în activitățile de zi cu zi, acele obiceiuri care anterior nu au creat niciun fel de disconfort acum îl creează, sentiment de oboseală și de lipsă de motivație și fără a face vreun efort real;
5. agitație: se simte o stare de vigilență constantă, ca și cum în orice moment cineva ar putea fi chemat să facă alegeri importante sau să acționeze. Prin urmare, persoanele cu anxietate au un sentiment de neliniște care poate duce la iritabilitate deosebită;
6. senzație de a fi zdrobit de evenimente: senzația de imposibilitate de a se adapta la situația actuală și ar dori să fie în măsură să gestioneze viitorul (pe termen scurt), pentru a fi capabil de a planifica totul în avans cu anumite date. Incertitudinea cu privire la aceste date lipsă creează un răspuns disproporționat de anxietate (anxietate patologică) și, în unele cazuri, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC);
7. tensiune musculară: senzația de rigiditate sau durere în anumite părți ale corpului, de exemplu, baza gâtului, umerii, spatele, brațele, picioarele, mâinile etc;
8. dificultăți de concentrare și pierderi de memorie: dificultăți tot mai mari de concentrare la activitatea zilnică/de rutină (de exemplu, citirea unei cărți, scrierea unui text, gătit, spălare etc.) și poate prezenta pierderi de memorie, adică percepția că unele informații lipsesc din memorie (cel mai frecvent memoria pe termen scurt este implicată, dar poate influența și memoria pe termen lung).

Printre cele mai frecvente situații capabile să provoace un episod ocazional de anxietate care se poate transforma în tulburarea de anxietate generalizată sunt evenimente de viață așteptate și neașteptate care pot provoca reacții comportamentale și/sau verbale excesive ale unei persoane cu anxietate cronică. Acestea includ, de exemplu:

• susținerea examenelor școlare;
• susținerea unui interviu de angajare;
• sentimentul de a nu fi în măsură să gestioneze timpul;
• plecarea într-o călătorie;
• ieșirea cu oameni noi;
• teama de a nu fi în măsură să experimenteze o relație satisfăcătoare și de durată;
• teama de a nu putea trăi bine cu partenerul, părinții și copiii;
• teama de declin cognitiv la bătrânețe sau ca urmare a unei boli neurologice (temeri ale pacientului și ale membrilor familiei/îngrijitorilor acestuia);
• dificultăți în relația cu colegii de muncă;
• teama de medici și spitale;
• anxietate de performanță în general.

Pentru ca tulburarea de anxietate generalizată să fie diagnosticată, anxietatea omniprezentă și incontrolabilă trebuie să fie experimentată timp de cel puțin 6 luni, interferând cu funcționarea pacientului la diferite niveluri (locul de muncă, social, școală, familie). În plus, trebuie să fie prezente cel puțin trei dintre simptomele descrise mai sus.

După aceea, trebuie să se verifice dacă simptomatologia legată de diagnosticul de anxietatea generalizată nu este cauzată de alte tulburări psihiatrice concomitente, alte afecțiuni medicale sau de consumul de substanțe specifice (de exemplu, substanțe psihotrope/medicamente și alcool, medicamente pentru tratamentul altor boli care ar putea avea efecte secundare asupra anxietății crescute).

Psihiatrul stabilește diagnosticul de anxietate generalizată prin colectarea de informații clinice cu privire la simptome, durata, frecvența și interferența lor cu funcționarea organismului.

Se pot utiliza scale auto- sau hetero-administrate: un chestionar de diagnosticare util pentru colectarea istoricului, adică informațiile cu privire la istoricul medical al pacientului, precum și pentru evaluarea progresului clinic al pacientului în timp și în raport cu terapia propusă”, subliniază dr. Cavallini.

Jurnalul de anxietate: cum funcționează?

Un instrument foarte util pentru diagnosticarea anxietății generalizate și pentru stabilirea celei mai eficiente psihoterapii pentru a rezolva și pentru a preveni atacurile de anxietate viitoare este „jurnalul de anxietate”. Psihoterapeutul cere pacientului să scrie frecvența și evenimentele declanșatoare de anxietate. O persoană este rugată să descrie în detaliu situația și emoțiile experimentate înainte de a avea un singur atac de agitație și iritabilitate, precum și durata sentimentului de disconfort.

Cu jurnalul de anxietate, veți obține două rezultate:

• veți putea raporta psihologului câte și ce evenimente sunt experimentate cu anxietate într-o zi, într-o săptămână, într-o lună. La fiecare sesiune pacientul va aduce jurnalul actualizat care va fi discutat împreună.
• Va fi foarte util în creșterea gradului de conștientizare și, în consecință, a stimei de sine a pacientului și a sentimentului de control și în gestionarea propriilor emoții legate de faptele care creează anxietate/agitație, cu un efect preventiv asupra atacului ulterior sau limitarea emoțiilor negative și în afara controlului.

În cadrul Centrului pentru tulburări de dispoziție de la Ospedale San Raffaele Turro, este adoptată o abordare multidisciplinară pentru tratarea anxietății, cu intervenția comună a psihiatrului, psihologului și psihoterapeutului.

Psihiatrul recomandă cele mai eficiente terapii medicamentoase în gestionarea și tratamentul anxietății ușoare sau severe. Psihoterapeutul sfătuiește pacientul anxios să întreprindă un curs specific de psihoterapie care să-i poată ameliora sentimentul de anxietate și să-l învețe cum să gestioneze starea de anxietate și efectele acesteia.

De fapt, dialogul constant cu profesionistul prin sesiuni periodice de psihoterapie (față în față sau online) face posibilă:

• ameliorarea stresului generat de anxietate prin expunerea liberă a tuturor gândurilor care preced și urmează evenimentul care provoacă anxietate;
• analiza faptelor care creează frustrare și temeri;
• găsirea strategiilor pentru gestionarea și prevenirea atacurilor de anxietate și a agitației.

Această cale se bazează pe interviuri regulate (săptămânal, de două ori pe săptămână, lunar), care pot fi programate fie prin Sistemul de Sănătate Național (SSN), cu o cerere simplă de la medicul general care va elibera o trimitere pentru „prima examinare psihiatrică - motiv: (simptome care pot fi atribuite) stare de anxietate, anxietate” sau la cabinete particulare.