Ureterorenoscopie cu litotriție (URS)
Ce este?
Conform celor mai recente studii, ureterorenoscopia este tehnica cea mai utilizată pentru tratamentul calculilor urinari, reprezentând peste 60 % din procedurile chirurgicale efectuate.
Când este indicată această procedură?
În conformitate cu orientările Asociației Europene de Urologie (EAU), ureterorenoscopia cu litotriție (URS) ar trebui să fie considerată ca fiind prima opțiune pentru cazurile de calculi ureterali în care expulzarea spontană a calculului nu a avut loc. În special, este standardul de aur pentru calculi ureterali de peste 10 mm în dimensiune, indiferent de localizarea calculului, iar în cazul calculilor mai mici de 10 mm, ureterorenoscopia poate fi utilizată într-o manieră comparabilă cu litotriția cu unde de șoc (ESWL). De asemenea, este recomandat ca tratament de primă alegere pentru calculii renali de până la 2 cm pentru care se recomandă tratament chirurgical.
Cazurile în care este indicată îndepărtarea activă a calculului ureteral sunt:
- Calculi care nu ar putea fi expulzați spontan,
- Durere persistentă de colon în ciuda terapiei medicamentoase adecvate,
- Obstrucție renală,
- Insuficiență renală.
Cazurile în care este indicată îndepărtarea activă a calculilor renali sunt:
- Calculul a crescut în dimensiune,
- Obstrucție,
- Infecție,
- Pacient simptomatic,
- Calculi >15 mm.
Cum se execută?
Ureterorenoscopia (URS) este o procedură endoscopică (prin urmare, nu implică incizii cutanate) care utilizează un instrument endoscopic special, ureterorenoscopul.
Acest instrument, care trece prin meatul uretral extern, uretră și vezica urinară ajunge la ureter și rinichi, permițând vizualizarea acestor structuri și identificarea prezenței atât a leziunilor suspecte în sens heteroformativ (tumori ale tractului excretor superior), cât și a calculilor.
Odată ce calculul a fost identificat, acesta poate fi zdrobit cu ajutorul unui laser cu holmiu (litotriție cu laser cu holmiu) sau cu ajutorul undelor de șoc (litoclast). La sfârșitul procedurii, un cateter ureteral (dublu tip J) este, de obicei, introdus pentru a asigura un flux adecvat de urină de-a lungul ureterului. Acest cateter este apoi îndepărtat în ambulatoriu după o perioadă de timp care variază în funcție de caz și este, de obicei, între 10 și 30 de zile.
Recuperare
De obicei, spitalizarea medie după ureterorenoscopie cu litotriție este de 1-2 zile, cu o revenire imediată la viața profesională. În timp ce stentul ureteral este amplasat, pacientul poate experimenta o frecvență crescută a urinării, urgență de urinare, senzație de arsură la urinare, și/sau sânge în urină. Aceste probleme dispar, de obicei, imediat după îndepărtarea stentului.
Complicații pe termen scurt
Potrivit Asociației Europene de Urologie (EAU), rata complicațiilor după ureterorenoscopie este cuprinsă între 9 și 25 % din cazuri. Acestea sunt de obicei complicații minore legate de problemele infecțioase, pentru care poate fi necesară terapia cu antibiotice și spitalizarea prelungită. Evenimentele mai rare sunt legate de apariția hematoamelor renale sau a leziunilor ureterale din cauza pasajului instrumentelor endoscopice.
Complicații pe termen lung
O complicație pe termen lung poate fi debutul stenozei ureterale legate de traumatismele provocate de instrumentarul endoscopic în timpul intervenției chirurgicale. Prezența unor fragmente de litiază reziduală semnificative din punct de vedere clinic după tratamentul inițial poate fi considerată o complicație pe termen lung și necesită tratament suplimentar pentru a elimina calculii pacientului și pentru a evita viitoarele probleme ale acestuia.