Chirurgia sistemului limfatic
Ce este?
Procedurile chirurgicale pentru limfedem sunt împărțite în ablative și fiziologice. În chirurgia ablativă, țesuturile moi, care sunt edematoase și fibroase, peste nivelul fasciei profunde, sunt îndepărtate chirurgical fie prin excizie directă, fie prin liposucție.
Metodele fiziologice au scopul de a recrea tipare limfatice normale sau modalități alternative pentru drenarea lichidului limfatic din membrul afectat. Două proceduri fiziologice principale sunt în prezent considerate eficiente pentru a trata limfedemul. Una se bazează pe crearea de derivații între canalele limfatice congestionate și sistemul venos proximal de locul de obstrucție limfatică. A doua se bazează pe introducerea lambourilor de țesut adipos vascularizat, care includ ganglionii limfatici vascularizați, în extremitatea afectată.
Când este indicată această procedură?
Chirurgia este luată în considerare dacă alte tratamente nechirurgicale nu sunt eficiente. Intervenția chirurgicală nu este recomandată tuturor pacienților, ci numai unor pacienți pentru care simptomele pot fi ușurate cu o procedură chirurgicală.
În prezent, metodele ablative sunt rezervate pentru limfedemul mai avansat, cu modificări arhitecturale în țesuturile moi, care nu răspunde la metodele fiziologice de intervenție. În aceste cazuri, eliminarea depozitelor adipoase prin liposucție sau excizarea directă a țesutului moale este singura modalitate eficientă de a reduce dimensiunea membrului. O procedură fiziologică trebuie recomandată în continuare pacienților dacă prezintă edem circumscris. Abordarea noastră, atunci când este necesar, combină proceduri fiziologice și metode ablative pentru a obține rezultate optime.
Cum se execută?
1. Operația de transfer al ganglionilor limfatici vascularizați (VLNT) implică recoltarea ganglionilor limfatici împreună cu alimentarea lor vasculară dintr-o zonă donatoare și transferul acestui țesut vascularizat la extremitatea afectată ca un transfer de țesut liber folosind un microscop de mare putere, instrumente specializate și suturi. Se efectuează o anastomoză microchirurgicală între vasele de sânge ale lamboului ganglionului limfatic și vasele de la nivelul zonei receptoare, stabilindu-se astfel fluxul sanguin către lamboul ganglionului limfatic. Zonele donatoare utilizate de obicei pentru recoltarea ganglionilor limfatici includ ganglionii limfatici axilari/toracici laterali, ganglionii limfatici inghinali, ganglionii limfatici submentonieri, ganglionii limfatici supraclaviculari.
2. Anastomoza limfovenoasă (AVL) Anastomoza limfovenoasă (AVL) sau bypass-ul limfovenos este o procedură chirurgicală în care vasele limfatice dintr-un membru limfedematos sunt conectate la venele și capilarele din apropiere folosind tehnici microchirurgicale și super-microchirurgicale. Această procedură are rezultate mai bune la pacienții care au un stadiu incipient al bolii și atunci când se efectuează mai multe anastomoze. Anastomozele limfovenoase efectuate în membrele superioare asigură rezultate mai bune.
3. Liposucția se face în cazurile de limfedem circumscris, dacă efectele pe termen lung ale limfedemului au dus la depozitarea excesului de țesut adipos. În ciuda liposucției care va duce la reducerea imediată a zonei afectate, pacientul trebuie să poarte în continuare articole de îmbrăcăminte de compresie, deoarece membrul se va umfla din nou dacă nu se menține compresia. Această procedură este, de asemenea, adecvată ca procedură adjuvantă pentru a obține un contur final pentru pacienții care au fost supuși anterior transferului de ganglioni limfatici.
4. Operații de îndepărtare sunt efectuate în scopul de a reduce cantitatea de tesut adipos fibros, care este acumulat pe parcursul anilor de limfedem.
Recuperare
Recuperarea completă se observă la o lună după operație; cu rezultate pe termen lung observate după aproximativ doi ani (lymphangiogeneză)./Chirurgia îmbunătățește considerabil calitatea vieții cu modificări semnificative în ceea ce privește volumul și greutatea membrului afectat, reducând dependența de terapia de compresie.
Complicații pe termen scurt
Depind de tipul procedurii. Printre acestea se numără hemoragii, seromul, infecții, acumularea de lichide, vindecare deficitară. Intervenția chirurgicală de transfer al ganglionilor limfatici vascularizați include riscul pierderii parțiale sau complete a lamboului și pierderea senzației atât la nivelul zonei donatoare, cât și la nivelul zonei receptoare.
Complicații pe termen lung
O complicație rară a transferului de ganglioni limfatici vascularizați este limfedemul în zona donatoare, cauzat de deteriorarea ganglionilor limfatici de acolo. Tehnici precum cartografierea limfatică inversă sunt utilizate acum pentru a reduce la minimum acest risc.