Electromiografie

Ce este?

Electromiografia este o metodă neurofiziologică de explorare a sistemului nervos periferic ce utilizează aceleași criterii anatomice de localizare ca și examenul neurologic, al cărui prelungire poate fi considerat. Electromiografia adaugă precizie suplimentară, detalii și obiectivitate sporită examinării clinice, precum și o înțelegere mai bună a patofiziologiei bolilor neuromusculare, ce pot fi obscure, dacă nu complet incomprehensibile la examenul clinic.

Solicitați o programare

Când este indicată această examinare?

Electromiografia este indicată în majoritatea bolilor neuromusculare: bolile neuronului motor, radiculopatiile și plexopatiile cervicale și lombosacrale, polineuropatiile de diferite origini (metabolice, inflamatorii mediate imun), neuropatii compresive focale (paralizia Bell, sindroame de tunel carpian și tarsian, compresia nervilor ulnar, radial și peronier), disfuncția joncțiunii neuromusculare (sindrom miastenic și miasteniform, sindrom Lambert-Eaton), miopatii (distrofii musculare la vârstă pediatrică și adultă, miopatii autoimune inflamatorii)

Cum se execută?

Tehnicile neurofiziologice de studiere a sistemului nervos periferic includ metode bazate pe stimularea electrică a nervilor (electroneurografia) și înregistrarea urmelor musculare induse prin contracția voluntară (electromiografie propriu-zisă), efectuată în general cu electrozi ac concentrici (tip Adrian-Bronk). Cu excepția unei nevoi anume, electroneurografia este efectuată cu electrozi de suprafață atât pentru stimularea trunchiurilor nervoase cât și pentru înregistrarea potențialelor electrice obținute de la fibrele senzoriale (Potențial de acțiune senzorial - SAP) și fibre motorii (Potențial de acțiune motor compus - cMAP). Înregistrarea electromiografică permite înregistrarea în mușchii aflați în repaus prezența așa-numitei activități spontane, în general legată de hipersensibilitatea prin denervarea joncțiunilor neuromusculare ce reprezintă o indicație privind activitatea procesului patologic subiacent. Urmărirea EMG a contracției submaximale și maximale voluntare prezintă caracteristici diferite, în funcție de caracterul procesului patologic de bază, secundar față de degenerarea neuronilor motori spino-bulbari și/sau ale ramurilor axonilor, sau față de noxe musculare primitive. Dat fiind că achiziția semnalului EMG depinde de contracția voluntară a pacientului, calitatea examinării depinde direct de cooperarea pacientului: oportunitatea de a prescrie examenul la pacienții ce nu cooperează (bebeluși și copii mici, adulți în vârstă cu tulburări cognitive, etc.) trebuie evaluată în cazul fiecărui individ în legătură cu conținutul informațional estimat în urma examenului.

Citiți mai multCitiți mai puțin

Contraindicații

Nu există contraindicații absolute referitoare la efectuarea examenului electromiografic, în general bine tolerat cu excepția cazurilor speciale (prag ridicat de stimulare electrică ce forțează stimularea de intensitate crescută; examene electromiografice extinse cu inserții repetate în diferite grupuri musculare). Ar trebui acordată o atenție deosebită persoanelor fragile (copii și seniori), purtătorilor de pacemaker-e (stimularea electrică ar trebui efectuată conform unui protocol specific) și pacienților ce urmează tratament cu anticoagulante (risc de hematoame intramusculare).

Unde o tratăm?

La GSD puteți găsi specialiști la următoarele departamente:

Departamentele noastre

Doriți să primți un tratament?

Contactați-ne și ne vom ocupa de dvs.
Solicitați o programare