Hidronefroză la copii
Ce este?
Dilatare a sistemului colector al rinichiului observată în vederea transversală standard a abdomenului. Ureterele și vezica urinară sunt normale.
Pe baza diametrului anteroposterior al pelvisului, afecțiunea se împarte în:
Ușoară (numai pelvisul renal): 4-7 mm în al doilea trimestru; 7-9 mm în al 3-lea trimestru.
Moderată (pelvis și calici): 8-10 mm în al doilea trimestru; 10-15 mm în al 3-lea trimestru.
Severă (subțierea corticală): >10 mm în al 2-lea trimestru; >15 mm în al 3-lea trimestru. Anomalii asociate:
Defecte cromozomiale: risc scăzut în formele izolate.
Anomalii ale rinichiului contralateral: rinichi plurichistic, ectopie, agenezie renală.
Sindroamele asociate se regăsesc în 5% din cazuri.
Cauze și factori de risc
Pieloectazia poate fi o mărire de volum parafiziologică, care nu este nici normală, nici patologică, care se poate rezolva spontan, fără afectarea rinichiului.
În alte cazuri, acesta poate fi un semn al unor malformații ale sistemului urinar, cum ar fi:
· stenoza joncțiunii pilor-ureterale: îngustarea joncțiunii dintre pelvisul renal și ureter, care determină acumularea urinei în pelvisul renal și dilatarea acestuia;
· reflux vezico-ureteral: urina curge din vezica urinară înapoi în rinichi;
· megaureter: mărirea ureterului din cauza îngustării joncțiunii dintre ureter și vezica urinară;
· ureterocel: mărirea ureterului în vezica urinară din cauza îngustării orificiului de evacuare a urinei în vezica urinară;
· probleme cu valvele uretrei posterioare: membrane mucoase din uretra masculină care obstrucționează fluxul de urină și pot cauza acumularea de urină în vezica urinară, uretere și teritoriile renale.
Dintre acestea, sindromul joncțiunii pieloureterale și refluxul vezico-ureteral sunt cele mai frecvente cauze.
Bolile dobândite, cum ar fi un calcul urinar, pot provoca, de asemenea, pieloectazie.
Care sunt simptomele?
Această afecțiune patologică izolată a fătului nu este asociată cu afecțiuni patologice ale mamei.
Cum se diagnostichează?
Examinare ecografică detaliată (în special a rinichiului contralateral).
Cariotiparea trebuie oferită numai dacă sunt prezenți și alți markeri.
Examinări recomandate
Cum se tratează?
Prognostic:
În majoritatea cazurilor, afecțiunea rămâne stabilă sau se rezolvă în perioada neonatală. În aproximativ 20% din cazuri, poate exista o obstrucție subiacentă a joncțiunii ureteropelvine sau un reflux vezico-ureteric care necesită o monitorizare postnatală și o eventuală intervenție chirurgicală. Hidronefroza moderată este de obicei progresivă și în peste 50% din cazuri este necesară o intervenție chirurgicală în primii 2 ani de viață.