Hidrocel la copii

Ce este?

Literalmente, hidrocel înseamnă „acumulare de lichid”.

Testiculul apare sub rinichi și coboară de-a lungul abdomenului până în zona inghinală. Apoi trece prin canalul inghinal și ajunge la scrot în a șaptea lună de sarcină. În drumul său, testiculul poartă o teacă de țesut (canalul peritoneo-vaginal), care formează un canal de comunicare între cavitatea abdominală și scrot.

Acest canal este conceput să se închidă spontan la naștere sau în primul an de viață.

Aceasta constă în prezența unei pungi scrotale, care este umflată, uneori dilatată, de obicei nu provoacă dureri și este plină de lichid.

Există două forme: hidrocel congenital și hidrocel reactiv.

Cauze și factori de risc

Se pot distinge două cauze principale:

·      hidrocelul congenital: se datorează absenței închiderii canalului peritoneo-vaginal, cu consecința trecerii lichidului, aflat de obicei în cavitatea abdominală, în scrot;

·      hidrocelul reactiv: din cauza unor procese iritante sau traumatice care afectează testiculul, apare o reacție inflamatorie, ceea ce duce la formarea de lichid reactiv în jurul testiculului.

Hidrocelul congenital poate apărea:

·      la naștere, când 5 din 100 de copii născuți la sfârșitul sarcinii sunt afectați, și 16-25 din 100 în rândul copiilor prematur. Se poate rezolva spontan în timpul primului an de viață. La vârsta de un an, boala apare la doar 1 din 100 de copii;

·      în primii ani de viață, episoadele infecțioase sau febrile pot crește cantitatea de lichid din abdomen. Acest lucru determină o presiune crescută în abdomen, ceea ce poate face ca canalul vaginal-peritoneal, care nu este bine închis, să se întindă și să se deschidă, ceea ce face ca lichidul să pătrundă în scrot.

Dropsia reactivă (hidrocel) afectează băieții adolescenți.

Care sunt simptomele?

În majoritatea cazurilor, hidrocelul este nedureros, copilul nu se plânge, iar boala este depistată de părinți sau de medic.

Tumora poate fi prezentă de la naștere sau poate apărea brusc, uneori ca urmare a unor boli infecțioase sau a febrei. Una sau ambele pungi scrotale pot apărea mărite în volum, moi la atingere sau foarte dense și dure.

Dimensiunea hidrocelului poate varia în timpul zilei: este mai mică dimineața, deoarece statul întins în timp ce dormi permite scurgerea lichidului înapoi în abdomen, și mai mare seara din cauza gravitației.

Hidrocelul poate cauza următoarele probleme:

·      comprimarea testiculului de către lichidul conținut în sacul scrotal, cu perturbarea ulterioară a dezvoltării normale a testiculelor;

·      posibila evoluție spre formarea unei hernii inghinale: o buclă intestinală în canalul peritoneo-vaginal, care se poate bloca în interiorul canalului și se poate sugruma. Acest lucru provoacă dureri puternice, plâns inconsolabil, umflături și roșeață în zona inghinală.

Cum se diagnostichează?

Examinări recomandate

Cum se tratează?

Rezolvarea spontană a bolii este posibilă încă din primul an de viață. Prin urmare, în cele mai multe cazuri, o persoană așteaptă până la vârsta de un an înainte de a decide asupra unei posibile intervenții chirurgicale corective.

În alte cazuri, hidrocelul poate deveni foarte voluminos sau poate fi asociat cu o hernie inghinală, punând pacientul în pericol de complicații. Prin urmare, intervenția chirurgicală corectivă este, de asemenea, indicată înainte de vârsta de un an.

În cazul hidrocelului congenital, intervenția chirurgicală vizează închiderea canalului peritoneo-vaginal deschis, urmată de îndepărtarea lichidului din jurul testiculului. Intervenția chirurgicală necesită o ședere de o noapte sau se efectuează într-o clinică ambulatorie și durează aproximativ 20 de minute. Operația este definitivă și rezolvă problema.

În cazul hidrocelului reactiv, se îndepărtează doar lichidul și țesuturile care îl conțin.

Doriți să primți un tratament?

Contactați-ne și ne vom ocupa de dvs.