Sindromul premenstrual: cum să-l recunoaștem și să-l gestionăm

Sindromul premenstrual: cum să-l recunoaștem și să-l gestionăm

Data publicării: 22-09-2021

Actualizare la: 01-03-2023

Subiect: Ginecologie

Durată de citire estimată: 1 min.

Este o tulburare ce afectează multe femei în moduri diferite. Am discutat cu experții despre simptomele fizice și psihologice, despre cum să le recunoaștem și să le ameliorăm

Se manifestă printr-o serie de simptome psihice și psihologice în zilele ce preced menstruația. Sindromul premenstrual este o tulburare foarte uzuală la femei, dar nu este la fel pentru toate.

Conform statisticilor, pentru 7 din 10 femei această problemă este însoțită de disconfort ușor spre moderat, în timp ce pentru 1 din 10 poate deveni foarte sever, până la punctul de a le afecta calitatea vieții, având repercusiuni importante asupra vieții de cuplu și activităților zilnice normale, inclusiv munca.

Dar de ce afectează SPM în mod diferit femeile? Care sunt cauzele? Și care sunt remediile, în special în cazul simptomelor intense? Discutăm despre aceasta cu specialiștii clinicilor de ginecologie Smart Clinic.

Simptome emoționale și fizice

Termenul sindrom premenstrual definește un set de simptome fizice și emoționale ce apar în a doua jumătate a ciclului menstrual, în special cu 4-7 zile înaintea menstruației, și se ameliorează sau dispare la instalarea menstruației.

Cele mai frecvente simptome sunt:

  • iritabilitate;
  • schimbări de dispoziție;
  • depresie;
  • hipersensibilitate;
  • episoade de plâns;
  • tendință de izolare;
  • lipsa concentrației, interesului și memoriei.

Simptomele fizice includ:

  • balonare abdominală;
  • sensibilitate la nivelul sânilor;
  • apetit ridicat;
  • umflarea extremităților;
  • dureri musculare;
  • astenie;
  • tulburări de somn;
  • cefalee.

O tulburare recunoscută recent

De sute de ani, iritabilitatea premenstruală și schimbările de dispoziție sunt subestimate de bărbați și acceptate cu resemnare de femei. Cu toate acestea, în 1953, s-a schimbat ceva: pentru prima oară s-a vorbit despre Sindromul Premenstrual.

În 1994 s-a făcut un alt pas înainte. Sindromul premenstrual însoțit de tulburări disforice (modificări de dispoziție) este inclus în DSM-IV (Manualul diagnostic statistic al tulburărilor mintale), așadar este recunoscut în complexitatea sa.

În cele din urmă, în 2000, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) a publicat un buletin practic despre sindromul premenstrual, incluzând criteriile de diagnostic și tratament al bolii.

Cauze

Factorii implicați în originea diferitelor tulburări legate de sindromul premenstrual nu sunt cunoscuți cu certitudine. Au fost avansate câteva ipoteze, dar niciuna dintre acestea nu a fost dovedită. Acestea includ un deficit de progesteron în faza luteală (faza ciclului ce urmează după ovulație, în timpul căreia uterul se pregătește pentru o posibilă concepție), sau creșterea stresului sau retenția hidro-salină modificată.

Cu toate acestea, ce știm este că nivelurile hormonale de estrogen și progesteron influențează și producția de serotonină care, la rândul său, afectează dispoziția: femeile ce dezvoltă simptomele tipice SPM sunt probabil mai sensibile la schimbările hormonale lunare.

Remedii

Pentru atenuarea simptomelor premenstruale pot fi luate câteva precauții, precum:

Mișcare și relaxare

Activitatea fizică regulată contribuie la diminuarea stresului, tensiunii și anxietății. Unul dintre primele lucruri de făcut pentru atenuarea simptomelor SPM este intensificarea exercițiului fizic; pe de altă parte, puteți practica discipline de relaxare precum meditația și yoga ce vor avea aceeași funcție.

Nutriția și suplimentele

Este foarte important să alegeți cu grijă ce mâncați și introduceți în corp. În special este util să creșteți aportul de calciu, magneziu și vitamina B6, atât prin intermediul nutriției cât și al suplimentelor speciale, ce intensifică metabolismul neurotransmițătorului serotonină ce reglează dispoziția.

Surse bune de calciu sunt:

  • laptele și derivatele sale (în favoarea celor cu conținut redus de grăsime),
  • migdalele,
  • spanacul,
  • legumele cu frunze verzi.

Magneziul se găsește în:

  • cerealele integrale,
  • fructele uscate,
  • legumele cu frunze verzi.

Vitamina B6 se regăsește în alimente de origine animală și vegetală și o obținem din:

  • lapte,
  • pește,
  • cereale,
  • cartofi,
  • brânzeturi,
  • spanac,
  • leguminoase,
  • morcovi.

Citiți altele

Ginecologie
30-10-2023

Homologous IVF: who can access it and how it works

Ginecologie
05-10-2023

Pelvic floor rehabilitation at the Istituto di Cura Città di Pavia

Ginecologie
13-09-2023

Oocyte cryopreservation: when it is done and how it works