Ecocardiografia transesofagiană

Ce este?

Ecocardiografia transesofagiană (EcoTE) este un examen ecocardiografic în cadrul căruia se produc ultrasunete de către o sondă plasată în esofag, pentru a obține o vizualizare superioară a anumitor structuri ale inimii. EcoTE este efectuată în cazuri în care ecocardiografia trastoracică (EcoTT) nu este suficientă pentru răspunsul unei întrebări diagnostice specifice. EcoTE facilitează vizualizarea unui punct diferit de explorare a inimii, prin utilizarea unei sonde ecocardiografice ce vizualizează structurile cardiace posterior prin esofag (adică bucata sistemului digestiv ce conectează gura cu stomacul, trecând prin spatele inimii și aflându-se în contact cu atriile inimii). Pentru pacient, disconfortul efectuării unei ecocardiografii transesofagiene este echivalent cu efectuarea unei gastroscopii uzuale.

Când este indicată această examinare?

În unele situații se poate întâmpla ca ecocardiografia transtoracică (EcoTT) să nu fie suficientă pentru rezolvarea unei probleme de diagnostic. Acest lucru se poate datora din cauza prezenței unei ferestre acustice transtoracice de calitate slabă (de exemplu, în prezența unor mase musculare mari sau în cazul bolii pulmonare (enfizem), sau în prezența structurilor metalice artificiale (de exemplu proteze cu supape mecanice) ce creează reverberații și artefacte de imagine.

În alte cazuri, EcoTE poate fi necesară pentru obținerea imaginilor de înaltă definiție, pentru observarea chiar a formațiunilor foarte mici (de exemplu un tromb la nivelul atriilor) sau pentru evaluarea precisă a amplorii unei boli a valvelor inimii (de exemplu o insuficiență a valvei mitrale). EcoTE se recomandă frecvent înaintea efectuării unei Cardioversii Electrice, pentru a exclude prezența trombilor la nivelul atriilor.

Cum se execută?

După citirea și semnarea Consimțământului Informat, pacientul este invitat să își dea jos ochelarii și să orice proteze dentare, este conectat la monitorul electrocardiografic și se obține acces venos (pentru administrarea oricăror medicamente la nevoie).

Pacientul este așezat pe partea stângă, cu torsul și gâtul ușor flexate (ca și cum și-ar privi picioarele). Medicul, după ce introduce o piesă bucală între dinți pentru a evita deteriorarea sondei, va ajuta pacientul cu sarcina neplăcută dar nepericuloasă de a înghiți sonda.

În mod normal, se efectuează o anesteziere locală medie a gurii și părții din spate a gurii (faringele) cu spray cu lidocaină (un anestezic local). Din cauza efectului anestezicului local, este posibilă ușoara iritare a gâtului, așadar se recomandă să nu consumați lichide sau alimente timp de 2-3 ore după examen. Durata medie a acestei proceduri este de aproximativ 10-15 minute.

Examenul este deranjant dar, dacă pacientul reușește să colaboreze (respirând încet și încercând să-și relaxeze mușchii gâtului și ai umerilor) și să își păstreze calmul, disconfortul este diminuat în mod semnificativ. Momentul cel mai dificil este introducerea sondei: atunci pot apărea tuse, eructație și vomă. Este important să știți că sonda nu afectează respirația normală, ce are loc natural prin nas și trahee.

În timpul examenului, trasarea ECG, tensiunea arterială și saturația cu oxigen se monitorizează permanent, conform necesităților. În cazul intoleranței pacientului și incapacității acestuia de a se adapta sondei, examenul este întrerupt imediat.

La finalul examenului, în special dacă a fost necesară administrarea unui sedativ, se recomandă să treacă minim 30 de minute înainte de părăsirea spitalului pentru a evita condusul imediat după examen.

Citiți mai multCitiți mai puțin

Contraindicații

Poate fi destul de incomod și este posibil să vă doară gâtul câteva ore după examen. Nu este permis condusul în următoarele 24 de ore din cauza sedativului utilizat, ce poate provoca somnolență. De asemenea, există posibilitatea ca sonda să afecteze gâtul și esofagul (o complicație foarte rară).  Contraindicațiile la executarea ecocardiogramei transesofagiene cu doppler complet sunt afecțiunile esofagiene și în special varicele esofagiene, de obicei secundare față de bolile hepatice majore precum ciroza sau cancerul hepatic și hipertensiunea portală (a venei porte).

Cu toate acestea, pacientul este rugat să informeze medicul în cazul prezenței oricăreia dintre următoarele: infecții grave, alergii la medicamente, glaucom, boală pulmonară, intervenții chirurgicale anterioare asupra tractului gastrointestinal, boală hepatică, dificultăți la înghițire.

După cum se specifică mai sus, complicațiile EcoTE sunt foarte rare. Cu toate acestea, următoarele simptome ar trebui raportate Cardiologului, în rarele cazuri în care apar după examen:

  • Durere neobișnuită sau deglutiție dificilă
  • Durere abdominală sau la nivelul pieptului
  • Vomă de culoarea cafelei sau a sângelui.

Doriți să primți un tratament?

Contactați-ne și ne vom ocupa de dvs.