Boala Alzheimer (BA)

Ce este?

Termenul „demență” se referă la o serie de afecțiuni care provoacă un declin cognitiv de o asemenea amploare încât determină o pierdere a independenței în activitățile vieții cotidiene. În prezent, în Italia, demența afectează peste 1 milion de persoane și se preconizează că această cifră se va dubla până în 2030 și se va tripla până în 2050. Cea mai frecventă formă este boala Alzheimer, care cuprinde aproximativ 60% din cazuri. Demențele sunt împărțite în două grupe majore: demențele reversibile și demențele pe bază neurodegenerativă, care reprezintă cel mai mare grup. Demențele reversibile sunt afecțiuni cauzate de o tulburare care poate fi corectată, dacă este detectată, cum ar fi afectarea funcției tiroidiene, deficiențe vitaminice sau tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia. Demențele pe bază neurodegenerativă includ boala Alzheimer, demența frontotemporală, demența cu corpi Lewy și demența vasculară (cauzată, de obicei, de infarcte cerebrale repetate). Aceste afecțiuni apar cel mai frecvent după vârsta de 65 de ani, cu excepția unor forme timpurii ale bolii Alzheimer și ale demenței frontotemporale.

Care sunt simptomele?

Simptomele prezente în mod obișnuit includ tulburări de memorie pe termen scurt (dificultăți în a-și aminti întâlniri, conversații și activități desfășurate în timpul zilei), dezorientare spațială și/sau temporală (posibilitatea de a se pierde chiar și în locuri cunoscute cândva, dificultăți în articularea corectă a zilelor), tulburări de limbaj (dificultăți în a numi obiecte sau persoane sau în a înțelege conținutul conversațiilor), comportament (modificări de caracter, cu aspect de agresivitate sau apatie) sau ritm somn-veghe (insomnie, agitație și/sau somnolență diurnă).

  • tulburări de memorie pe termen scurt
  • dezorientare spațială
  • dezorientare temporală
  • tulburări de limbaj
  • tulburări de comportament
  • tulburări ale ritmului somn-veghe
  • pierderea autonomiei în activitățile vieții de zi cu zi

Cum se diagnostichează?

Un diagnostic corect se bazează pe utilizarea mai multor teste care oferă informații complementare. Rolul cheie îl are examenul neurologic, în timpul căruia se trece în revistă în detaliu istoricul pacientului, se analizează simptomele și se realizează un examen fizic neurologic. Apoi, se realizează o evaluare neuropsihologică, care presupune teste pentru a evalua în detaliu amploarea și caracteristicile deficitelor de memorie și ale altor domenii cognitive. Aceste evaluări sunt apoi urmate de examinări instrumentale, cum ar fi: imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografia computerizată (CT) pentru a studia prezența unor zone de atrofie cerebrală; PET care permite studierea metabolismului celulelor cerebrale; electroencefalograma (EEG) pentru a studia modelele de activitate cerebrală; puncția medulară care permite analiza LCR, un lichid care este în contact direct cu creierul și care conține molecule care pot fi alterate în caz de boală; analiza sângelui care permite excluderea prezenței unor cauze reversibile de demență (deficiențe vitaminice sau hormonale).

Examinări recomandate

Cum se tratează?

Demența este o afecțiune extrem de debilitantă atât pentru pacient, cât și pentru membrii familiei. Ea are o evoluție progresivă care duce la o pierdere tot mai mare a autonomiei pacientului, fiind nevoie, prin urmare, de o persoană în casă care să se ocupe cu normă întreagă de pacient. Din nefericire, până în prezent, nu există un tratament pentru formele degenerative de demență.

Există, totuși, terapii rezolvatoare pentru formele reversibile, precum și opțiuni valabile care ajută la încetinirea formelor degenerative și la îmbunătățirea stării pacientului. Medicamentele care încetinesc progresia bolii Alzheimer includ inhibitorii acetilcolinesterazei și memantina.

Alte medicamente adesea prescrise sunt antipsihoticele și antidepresivele, deoarece acestea pot îmbunătăți comportamentul și tulburările de ritm somn-veghe, ajutând astfel membrii familiei în gestionarea pacientului. Pe lângă tratamentul farmacologic, este important să se întreprindă un program țintit atât la nivel fizic, prin fizioterapie, cât și la nivel cognitiv, cu un antrenament constând în exerciții care să ajute la reducerea amplorii sau a impactului tulburării de memorie.

Doriți să primți un tratament?

Contactați-ne și ne vom ocupa de dvs.