Înlocuire totală a șoldului
Ce este?
Când este indicată această procedură?
Această intervenție chirurgicală este indicată în cazurile de coxartroză primară, coxartroză secundară (stadii avansate de displazie congenitală de șold, artrită posttraumatică, rezultate ale artritei septice, stadii avansate ale conflictului femuroacetabular, rezultate ale epifiziolizei capului femural, artrită imunomediată) și osteonecroză a capului femural.
Cum se execută?
Intervenția chirurgicală de înlocuire a șoldului se efectuează de obicei sub anestezie epidurală (în care numai partea inferioară a corpului este insensibilă la durere) și sedare. Procedura poate fi împărțită în mai multe etape:
Step 1
Acces chirurgical:
- abordare posterolaterală minim-invazivă: implică accesul prin mușchiul gluteu mare și deconectarea tendoanelor mușchilor rotatori externi ai șoldului,
- abordare anterioară minim-invazivă: implică accesul printr-un traseu intermuscular prin mușchiul croitor și mușchiul tensor fascia lata.
Step 2
Îndepărtarea suprafețelor osteo-cartilaginoase deteriorate.
Step 3
Implantarea componentelor protetice de probă.
Step 4
Verificarea restaurării caracteristicilor anatomice articulare prepatologice și teste de stabilitate.
Step 5
Implantarea componentelor protetice definitive.
Step 6
Controlul radiologic postoperatoriu.
Recuperare
Pacientul poate merge cu ajutorul cârjelor și a personalului specializat în fizioterapie, încă din primele șase ore după intervenția chirurgicală.
Fiziokinetoterapia începe a doua zi după intervenția chirurgicală și include: instruire pentru prevenirea dislocării implantului protetic, recuperarea progresivă și completă, pasivă și activă, a articulației, exerciții globale de tonifiere a membrelor inferioare și exerciții pentru tonifierea selectivă a mușchilor gluteu mijlociu și cvadriceps bilateral, exerciții de mers, de urcare/coborâre a scărilor, stretching articular.
Recuperarea completă și reluarea activităților obișnuite are loc după aproximativ 1-2 luni. Printre activitățile obișnuite se numără practicarea anumitor sporturi, care nu presupun mișcări bruște și șocuri. Prin urmare, fotbalul, schiul, călăria, rugby-ul etc. sunt puternic descurajate.
Complicații pe termen scurt
Deși este o intervenție chirurgicală majoră datorită obiectivelor și scopurilor sale, procedura de înlocuire totală a șoldului este considerată a fi sigură. Cu toate acestea, sunt posibile unele complicații, în cazuri rare însă (sub 1 % din numărul total de cazuri pe care le-am tratat la institutul nostru). Aceste riscuri cresc de obicei dacă pacientul suferă de afecțiuni preexistente care complică tabloul clinic general.
Există complicații medicale generale din cauza procedurii de anestezie (evenimente cardiovasculare și cerebrovasculare, pneumonie) și complicații generale ale intervenției chirurgicale (hemoragie, leziuni ale nervilor, leziuni ale țesuturilor moi periarticulare, infecție timpurie - risc crescut legat de implantare - și tromboză venoasă la nivelul membrelor inferioare - risc crescut).
Complicațiile specifice ale intervenției chirurgicale de înlocuire protetică, pe de altă parte, sunt: fracturile periprotetice intraoperatorii, dislocarea recurentă, heterometria membrelor inferioare.
Complicații pe termen lung
După perioada de recuperare, în general, pacientul poate să își reia complet activitățile obișnuite. Trebuie să rețineți că în unele cazuri pot exista consecințe pe termen lung care pot impune o intervenție chirurgicală de corectare.
Componentele implantate se uzează: în condiții optime, acestea au o perioadă utilă de aproximativ 25 ani, dar există câțiva factori care pot duce la uzura prematură (utilizarea excesivă, suprasolicitare).
Este posibil ca implantul să nu se integreze în os în mod optim și să fie deplaseze de la locul operației.
Proteza este un corp străin implantat în corpul uman și poate stimula dezvoltarea coloniilor bacteriene pe suprafața sa: infecțiile se pot declanșa oriunde și pot ajunge la componenta protetică prin sânge.
Deși intervenția chirurgicală de înlocuire protetică poate restaura precis relațiile atomice anterioare declanșării artritei, unii pacienți se pot plânge de instabilitate sau rigiditate persistentă și durere care nu răspunde la tratamentul conservator.
În toate aceste cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală de corectare totală sau parțială a protezei implantate.