Corectare chirurgicală a ptozei palpebrale
Ce este?
Corectarea chirurgicală a ptozei palpebrale, în special în formă senilă, poate fi efectuată prin cele două intervenții chirurgicale: suturarea mușchiului ridicător al pleoapei sau repoziționarea aceluiași mușchi pe inserția sa tarsală.
Când este indicată această procedură?
Tratamentul chirurgical variază în cazul formelor congenitale în funcție de vârsta copilului, gradul de ptoză și funcționarea reactivă a mușchiului ridicător al pleoapei superioare (mușchi care are sarcina de a ridica pleoapa pentru deschiderea ochiului) în formele senile, neuropatice sau mecanice.
Cum se execută?
Corectarea ptozei este o procedură care durează aproximativ 30 de minute pe pleoapă. Se poate efectua sub anestezie locală cu sedare minimă datorită importanței colaborării dintre chirurg și pacienți. De fapt, în timpul procedurii, chirurgul solicită pacientului să deschidă și să închidă ochii pentru a vedea poziția corectă și exactă a pleoapei în simetrie cu cea contralaterală. În cazul în care este operat un copil, dacă acesta este cooperant și calm, procedura poate fi efectuată sub anestezie locală. În caz contrar, se face sub anestezie generală.
Recuperare
În perioada imediat postoperatorie, pacientul va avea un pansament special pentru pleoape care acoperă ochiul timp de aproximativ patru ore, iar suturile vor fi îndepărtate după 5 zile. Pacientul va trebui să ia tratament cu antibiotice sub formă de comprimate și picături oftalmice timp de șapte zile după intervenția chirurgicală.
În mod normal, pleoapa este umflată și albastră timp de aproximativ trei săptămâni după intervenție, indiferent de tipul de intervenție chirurgicală care a fost efectuată.
Beneficiul este imediat, deoarece pacientul nu va mai trebui să contracteze mușchiul frontal ipsilateral pentru a compensa coborârea pleoapei și nu va mai avea nevoia inconfortabilă de a-și ridica capul pentru a încerca să privească prin fisura palpebrală reziduală, accentuată mai ales în orele de seară. Acest lucru înseamnă în special reluarea citirii seara, vizionarea televizorului sau a condusului, care înainte erau dificil de făcut, întrucât pleoapa era coborâtă atât de mult încât acoperea ochiul, în comparație cu restul zilei.