Simptomele și tratamentul bacteriei Escherichia coli

Escherichia coli este o bacterie gram-negativă (acestea au o culoare roșie după ce au suferit o colorare Gram, un proces chimic folosit pentru a le clasifica), care se găsește în mod normal în flora bacteriană a intestinelor noastre. Face parte din microbiotă și este o bacterie comensală, care supraviețuiește datorită organismului în care trăiește, dar în același timp își îndeplinește propria funcție, de exemplu, producerea vitaminei K.

E. coli este un bacil asporigen: poate trăi într-un mediu cu sau fără aer, fermentează lactoză și are caracteristica microscopică de a avea extroversiuni care îi permit să adere la peretele organului pe care îl colonizează.

Simptomele infecției intestinale cu Escherichia coli includ:

• dureri abdominale;
• diaree, inclusiv diaree sângeroasă în funcție de localizarea infecției și tulpina bacteriilor implicate;
• greață și vărsături;
• febră, de obicei în stadiul incipient al infecției.

Simptomele apar, în general, la 12 de ore până la câteva zile după contactul cu bacteria și durează aproximativ o săptămână. Infecția apare destul de frecvent în țările în curs de dezvoltare (așa-numita „diaree a călătorului”) sau în orice situație în care există condiții sanitare necorespunzătoare sau suboptime.

Infecția cu E. coli poate, de asemenea, să se localizeze la alte organe, provocând cistită mai mult sau mai puțin gravă și infecții ale tractului urinar, dar și forme mai grave și, din fericire, mai rare de pneumonie, meningită și forme grave de septicemie.

Transmiterea bacteriei Escherichia coli care cauzează tulburări ale tractului urinar are loc în cea mai mare parte endogen: bacteria se găsește în fecalele persoanei și, datorită proximității anatomice a anusului față de uretra (în special la femei), profită de caracteristicile sale microscopice pentru a se atașa de pereții vezicii urinare și uretrei, provocând cistită, uretrită, infecții de diferite grade de gravitate , mai ales dacă nu sunt tratate corespunzător.

În cazuri excepționale, bacteria poate duce la sindromul hemolitic uremic cu insuficiență gravă pentru pacient, care afectează în special copiii și persoanele în vârstă.

Transmiterea bacteriilor are loc prin apă sau alimente contaminate negătite. Temperaturile ridicate și, astfel, alimentele gătite, ucid bacteriile E. coli.

De asemenea, poate fi transmisă prin contact fecal-oral, cu alte cuvinte este esențial să se ia măsuri de precauție igienice de spălare frecventă a mâinilor.

Pacienții cu diaree persistentă și gravă pot solicita o coprocultură pentru a detecta prezența bacteriei în intestin.

Infecția tractului urinar cauzată de Escherichia coli este foarte frecventă și, dacă este tratată corespunzător, nu este periculoasă și este detectată prin efectuarea unei urinoculturi.

O atenție deosebită trebuie acordată femeilor însărcinate, care trebuie să facă lunar un test de urină. Chiar și în această condiție, dacă bacteriile sunt detectate, este important să se administreze un tratament antibiotic specific pentru a le elimina complet.

Prevenirea este în principal legată de reguli specifice de igienă: spălarea mâinilor și respectarea igienei personale.

În ceea ce privește E. coli în sistemul urinar, nu există nicio prevenire terapeutică, doar substanțe naturale care pot ajuta pereții uretrei și vezicii urinare să preia caracteristici specifice pentru a preveni bacteriile de la aderarea la pereții lor. Acestea sunt suplimente realizate din semințe de grapefruit, afine și fructe roșii, recomandate în special pentru cei cu infecții urinare frecvente cauzate de E. coli.

Copiii și vârstnicii sunt grupurile cele mai expuse riscului de a avea complicații legate de diareea cauzată de Escherichia coli, în special din cauza stării de deshidratare care poate rezulta în urma acestei afecțiuni. Infecția este mai frecventă la pacienții tineri din cauza tendinței de a-și pune mâinile în gură frecvent.

Este întotdeauna important ca, în caz de diaree gravă, copilul să fie hidratat corespunzător și medicul pediatru să fie consultat cât mai curând posibil pentru a evita deshidratarea și consecințele renale mai grave.