Proiectul PASCAL câștigă o finanțare importantă din partea Ministerului Sănătății.

Studiul își propune să prevadă apariția evenimentelor adverse cerebrovasculare după intervenția chirurgicală cardiacă cu bypass cardiopulmonar. Concret, echipa de cercetare intenționează:

1. să evalueze starea autoreglării cerebrale în diferite faze ale chirurgiei cardiace, adică înainte de anestezia generală, în timpul anesteziei și în timpul bypass-ului cardiopulmonar;
2. să compare diferite tehnici de măsurare a autoreglării cerebrale pentru a o determina pe cea mai rentabilă;
3. elaborarea unui model predictiv de risc postoperatoriu de accident vascular cerebral din parametrii perioperatori extrași.

Proiectul, programat să înceapă în primăvara anului 2023, va avea o durată estimată de trei ani. Ing. Bari se va baza pe colaborarea unei echipe de tineri cercetători, toți sub 40 ani, formată din:

• dr. Giacomo Bortolussi, Unitatea de chirurgie cardiacă;
• dr. Moreno Zanardo, Unitate de radiodiagnosticare;
• ing. Beatrice Cairo, Universitatea din Milano, partener de proiect.

De fapt, studiul provine din colaborarea multidisciplinară a echipei de bioinginerie cu personalul Departamentului de anestezie, resuscitare și terapie intensivă și de chirurgie cardiacă postoperatorie, unitatea de chirurgie cardiacă, Unitatea de radiodiagnosticare și Serviciul de psihologie clinică de la I.R.C.C.S. Policlinico San Donato.

„Câștigarea acestui GRANT ne va permite în următorii trei ani să explorăm în detaliu și cu cea mai recentă tehnologie cursul mecanismelor de autoreglare cerebrală în timpul intervenției chirurgicale și modul în care acestea pot fi utilizate pentru a prezice evenimentele adverse”, spune ing. Vlasta Bari.
Disponibilitatea expertizei și a unităților din cadrul I.R.C.C.S. Policlinico San Donato, combinată cu posibilitatea de a lucra în sinergie cu profesioniști tineri, dar cu experiență, este unul dintre punctele forte ale acestui proiect, care ne va ajuta să realizăm activitățile la timp și cu succes. În plus, diversele medii clinice și tehnice ale colaboratorilor implicați vor încuraja stimularea colaborării științifice interdisciplinare, un element cheie pentru dezvoltarea asistenței medicale viitoare”, concluzionează inginera.

Autoreglarea cerebrală este un mecanism fiziologic necesar vieții pentru a menține fluxul sanguin cerebral constant în ciuda posibilelor modificări ale presiunii sistemice. În cazul în care nu se produce, chiar și temporar, pacientul se poate confrunta cu un risc crescut de a suferi evenimente adverse cerebrovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral.

Această afecțiune poate apărea în timpul intervenției chirurgicale cardiace, atunci când pacientul este conectat la aparatul inimă-plămân pentru a permite chirurgului specializat în chirurgie cardiacă să efectueze procedura. În timpul acestei faze delicate, numită „bypass cardiopulmonar”, trebuie menținută perfuzia cerebrală adecvată și autoreglarea. Evaluarea autoreglării cerebrale și, prin acest parametru, posibilitatea de a prevedea debutul accidentului vascular cerebral postoperatoriu ar permite medicilor să aplice strategii compensatorii, care ar avea un impact asupra evoluției pacientului și a costurilor pentru sistemul de sănătate.

„Un progres tehnologic important se va realiza din compararea tehnologiei utilizate în mod tradițional pentru a detecta fluxul cerebral, ecografia Doppler transcraniană, cu spectroscopia în infraroșu (NIRS), un instrument mult mai ușor de utilizat și detectat decât ecografia Doppler transcraniană, dar încă nu pe deplin validat pentru calcularea autoreglării cerebrale. Dacă va fi verificată, posibilitatea de a utiliza aparate bazate pe tehnologia NIRS va aduce inovații suplimentare în chirurgia cardiacă, facilitând monitorizarea completă a pacienților”, explică inginera.

Indicii autoreglării cerebrale a pacientului și ai funcției autonome pot fi calculați prin tehnici fiziologice de analiză a semnalelor, cum ar fi:

• electrocardiograma;
• tensiunea arterială;
• viteza fluxului cerebral detectată în mod tradițional prin tehnici de tip ecografie Doppler transcraniană.

Aceste semnale vor fi detectate neinvaziv la pacienți în timpul diferitelor faze ale intervenției chirurgicale și prelucrate cu cele mai avansate tehnici de analiză de către echipa de bioinginerie a Laboratorului de modelare a sistemelor complexe, o unitate care face parte atât din I.R.C.C.S. Policlinico San Donato, cât și din Universitatea din Milano, experți în prelucrarea semnalelor biomedicale și conduși, în acest proiect, de către ing. Vlasta Bari.

În plus, pacienții vor fi supuși unei examinări RMN cerebrale și unor teste psiho-cognitive pentru a determina apariția accidentului vascular cerebral.

„Abilitatea de a prezice debutul accidentului vascular cerebral și de a înțelege care pacienți sunt cei mai expuși riscului va îmbunătăți calitatea vieții pacienților în ceea ce privește timpul de recuperare și rezultatele pe termen scurt și lung și va reduce, de asemenea, riscul ca aceștia să dezvolte probleme cognitive și boli neurodegenerative, cum ar fi demența. Disponibilitatea unui model de predicție a riscului de evenimente adverse ar putea ajuta foarte mult profesioniștii din domeniul chirurgiei cardiace, cum ar fi chirurgii, anesteziștii și cei specializați în perfuzare, astfel încât să poată identifica nivelul adecvat de perfuzie la care să mențină fiecare pacient în timpul intervenției chirurgicale pentru a reduce la minimum apariția accidentului vascular cerebral și, în general, a evenimentelor adverse cerebrovasculare postoperatorii.”